Food&Travel

Tapas şi sangria în Valencia

Valencia

De îndată ce m-am întors din ultima vacanţă, m-am aşezat în faţa laptopului pentru a vă povesti la cald ce am mâncat bun şi mai puţin bun în frumosul oraş spaniol, Valencia.

Fiind mare iubitoare de tot ceea ce înseamnă bucătăria mediteraneană, am ales să vizităm Valencia tocmai pentru a ne bucura şi de data aceasta de preparate care să ne încânte papilele gustative, dar şi sufletul. Am încercat tapasuri renumite, binecunoscuta paella, băuturi tradiţionale, dar nu toate s-au ridicat la nivelul aşteptărilor. Totuşi, aş revizita oricând Valencia fie numai şi pentru atmosfera generală, pentru frumuseţea locurilor pe care le-am văzut, pentru soarele căruia îi ducem atât de mult dorul, pentru oamenii amabili şi gălăgioşi pe care i-am întâlnit, dar mai ales pentru tapasuri, de care eu m-am îndrăgostit la prima degustare.

Dacă în materie de obiective turistice, trebuie neapărat să vedeţi centrul vechi, Oceanograficul, Bioparcul, portul, plajele cu nisip fin, parcul/gradinile Turia, în ceea ce priveşte mâncarea vă recomand să nu rataţi (lista este aleatorie, nu neapărat un clasament)

1. Patatas bravas – cartofi tăiaţi în cuburi mari, copţi, , crocanţi la exterior şi pufoşi la interior, serviţi întodeauna cu sos de usturoi, un sos de roşii şi boia dulce sau iute. I-am comandat aproape la fiecare masă şi, cu mici excepţii, erau foarte foarte buni. De regulă, erau primii pe care îi primeam şi ne mai astâmpăram foamea până era gata toată comanda.

2. Tortilla de patatas – omletă cu ceapă şi cartofi. Puştiului i-a plăcut mult, este bună rece sau caldă, ca tapas sau mic dejun.

3.Calamares rebozados – calamari pane. Ştiu că nu pare ceva spectaculos dar cred că am mâncat cei mai gustoşi şi bine gătiţi calamari.

4. Chipirones – baby calamari pane. Din nou, nimic spectaculos dar totodată atâââât de buni.

5. Calamari în sos de ceapă – calamari mici, întregi, gătiţi într-un sos dulceag de ceapă. Dacă nu vă place mâncarea mai dulce, nu vă recomand să îi încercaţi. Mie mi-au plăcut foarte mult, dar soţul nu a fost tocmai încântat de ei.

6. Merluciul – se pare că merluciul este un peşte foarte prezent în meniurile restaurantelor valenciene. L-am încercat atât în varianta simplă (la cuptor şi la grătar), cât şi acoperit cu un sos cremos de creveţi.

7.Paella – cine nu a auzit măcar de faimoasa paella? A fost primul preparat pe care l-am încercat în Valencia. Din păcate, nu toate restaurantele servesc ceea ce este de fapt paella. Ba chiar am avut nenorocul să primim un fel de pilaf galben. Totuşi, în Valencia aveţi toate şansele să mâncaţi cea mai bună paella din câte există, fie ea cu pui, chorizo, peşte, fructe de mare sau vegetariană. Documentaţi-vă bine înainte de a alege restaurantul, multe dintre ele sunt foarte “turistice”, căutaţi locuri frecventate de localnici şi sigur veţi mânca bine.

8. Tapasurile de orice fel – brânză de capră (maturată sau semimaturată), celebrul jamon (şuncă de porc), tartine cu fel şi fel de paste (de brânză, de roşii, de peşte), măslinele – cred că am avut ocazia să mânânc cele mai bune măsline verzi, fasole fava (bob), anşoa şi multe altele. Vă spun drept că aş fi putut să trăiesc toată săptămâna doar cu aceste “gustărele”. Când pui lângă un pahar de vin sau o bere rece câteva farfuriuţe sau boluri cu aceste tapasuri, te simţi în al nouălea cer.

9. Crochete de jamon – sunt chifteluţe dintr-un sos bechamel cu ceapă, condimente şi bineînţeles, şuncă de porc tocată mărunt. Când sunt prăjite exteriorul devine crocant, în timp ce înteriorul rămâne moale și cremos.

10.Titaina – un alt aperitiv delicios (spre surprinderea mea), specific zonei Cabanyal din Valencia. Un sos de roșii dulceag, cu ton, muguri de pin și ardei roșu. Se servește rece, însoțit de lipii calde. A fost un moment “wow” pentru că nu mă așteptam ca un sos de roșii banal să fie atât de gustos, motiv pentru care fotografia a fost făcută după ce am mâncat mai bine de 3/4 din el 🙂

11. Calamares a la plancha – da, din nou calamari, ’cause we love them!! De data aceasta simpli, rumeniți rapid pe plită bine încinsă și apoi stropiți din belsug cu un sos acrișor.

12.Bocadillos şi montaditos – mini sandwich-uri (mai mari – bocadillos sau mai mici – montaditos) umplute cu ce vrei 🙂 de la jamon cu brânză sau tortilla de patatas, până la cârnați și maioneză. Merg de minune în timp ce savurezi o băutură rece sau dacă te-a lovit foamea în timp ce te plimbai pe străduțele Valenciei.

13. Sangria – am ajuns și la băuturi. Toată lumea a auzit de Sangria, o băutură pe bază de vin roșu și fructe. Rețete există multe și pot fi adaptate după gustul celui care o bea 🙂 cel mai mult mi-a plăcut o sangria foarte puțin alcoolizată, cu suc de portocale și multe felii de portocală și lămâie.

14. Agua de Valencia – o altă băutură cu alcool, de data aceasta o combinație de șampanie sau vin spumant cu suc de portocale. Aș putea spune că este o variantă îmbunătățită a sangriei, potrivită pentru cei care nu beau vin roșu.

Acum, vine partea neplăcută, în care vă scriu despre ceea ce nu mi-a plăcut în Valencia. Din fericire, lista e scurtă, dar cred că este cel puţin la fel de importantă ca precedenta

  1. Cafeaua – mi s-a părut îngrozitoare în comparație cu cea din Italia, dar asta este vina mea, nu cred că are rost să fac o comparație între cele două. Totuși, am suferit chiar și după cafeaua mea de acasă.
  2. Deserturile – din nou, nu se ridică la nivelul Italiei. Am mâncat un tiramisu fără gust, o farineta (desert specific zonei Cabanyal, un fel de cremă catalană dar obținută din făină de orez), multe cheesecake-uri nefericite și o prăjitură cu ciocolată acceptabilă. Aaaa, și să nu uit de fartons, gogoși în formă de batoane, pudrate cu zahăr..
  3. Faptul că restaurantele au ore fix la care servesc mâncare, iar pentru o familie cu un toddler lucrul acesta este o mare problemă. Diferenţa de o singură oră dintre Spania şi România a însemnat că puştiul nostru adormea fără să mânânce prânzul (restaurantele servesc prânzul după 13), iar apoi ajungeam să servim prânzul la 16. Iar seara, când foarte puține restaurante își deschid bucătăria înainte de ora 20, trebuia să mâncăm pe fugă pentru a ajunge în cameră la timp pentru programul de seară al micuțului.

De neratat pentru călătorii foodie, este şi Piaţa Centrală din Valencia, un spectacol al culorilor, tarabe frumos aranjate, fructe şi legume proaspete, o varietate mare de peşte şi fructe de mare, mezeluri şi brânzeturi tipic spaniole. Iar dacă vreţi să luaţi o pauză, în jurul pieţei se găsesc foarte multe baruri şi restaurante.

0 Comments

lacrimioara

Reply your comment

Your email address will not be published. Required fields are marked*