Eşti ceea ce mănânci

Sursa foto – sanovita.ro

Auzim zi de zi cum că mâncarea pe care o consumăm ne influenţează întrega viaţă mai mult decât am putea crede. De la clasicul slogan „Evitaţi consumul excesiv de zahăr, sare şi grăsimi” până la reclame care ne îndeamnă să consumăm aşa-zisele superalimente. Toate ne spun că alimentaţia este importantă. Ei bine, despre asta vreau să vă vorbesc astăzi. Despre cum ne putem ajuta copiii să înţeleagă faptul că este esenţial să controlăm ceea ce mâncăm dar şi cum mâncăm.

Toţi ne începem viaţa în acelaşi loc, cel mai sigur, călduros şi frumos loc din întreg universul: pântecul mamei. E ceea ce putem numi „casa” perfectă. Unde primim cea mai bună şi mai hrănitoare „mâncare”. După 9 luni petrecute în perfecţiune, ieşim în lumea crudă, zgomotoasă, orbitoare. În scurt timp, eşti aşezat la sânul mamei, unde primeşti iubire, afecţiune, mâncare.

Îţi petreci astfel şase luni din viaţă, în care singura mâncare pe care o cunoşti este laptele. Cea mai sănătoasă şi curată mâncare, aşa cum nu mai este alta. De fapt, la ora actuală nici măcar nu se ştie cu exactitate ce conţine laptele matern, ce îl face atât de special. 

Şi apoi se întâmplă ceva. Eşti aşezat într-un scaun înalt, ţi se leagă o baveţică la gât şi mama îţi împinge în gură o lingurţă. Unii dintre noi sunt curioşi, alţii sceptici, alţii total dezamăgiţi, iar unii (foarte puţini) încântaţi. Treptat înveţi că acea linguriţă ia locul sânului, iar într-o zi va fi doar acea linguriţă.

Ca părinte, mă gândesc mereu de 2, 9 sau 20 de ori ce pun în linguriţa, în farfuria copiilor mei. Pentru că ştiu că asta le va influenţa viaţa. La fel de mult cum o face o vorbă bună, povestea citită seară de seară, îmbrăţişarea pe care o primesc atunci când sunt necăjiţi, plimbările în parc şi cinele în familie.

Fiecare gest pe care îl facem îi influenţează azi, mâine şi peste 20 de ani. Iar mâncarea îşi are şi ea locul ei în viaţa noastră şi a lor. Dincolo de efectele pozitive pe care le au mesele regulate, mesele servite în familie, mesele pregătite împreună, ceea ce punem în farfurie ne afectează sănătatea fizică, dar şi emoţională.

Orice părinte își dorește un copil sănătos, un copil inteligent, un copil educat. Dar când vorbim de educație, uităm că aceasta ar trebui să cuprindă și educația nutrițională, pentru că tocmai nutriția este cea care contrbuie la dezvoltarea armoniasă a copilului. 

Lăsând deoparte substratul emoțional pe care îl are mâncarea, vă invit să facem împreună o incursiune în bucătăria ideală. Cum credeți că ar trebui să arate o zi perfectă din punct de vedere nutrițional (în viața reală consider că un echilibru nutrițional trebuie gândit pe o perioadă de câteva zile, o săptămînă chiar) a unui copil – fie el preșcolar sau școlar?

1.Pentru copiii mei aleg mereu să nu sară peste cea mai importantă masă a zilei: micul dejun. Indiferent că le pregătesc repede o omletă cu legume, puțin avocado și câteva felii de roșie, ori un bol cu fulgi de ovăz fierți în lapte (de vacă, de capră sau vegetal) decorat cu fructe proaspete. Aceasta este masa care le asigură lor necesarul de energie pentru a zburda în voie și pentru a mă obosi pe mine (sau în cazurile fericite, pe educatoare). Am insistat încă de la începutul diversificării pe importanța mic dejunului deoarece cred cu tărie că odată ajunși adolescenți sau chiar adulți vor reține că nu o poți înlocui cu un covrig cumpărat de la metrou sau cu o cafea cu lapte.

Sursa foto – arhiva personală
Fulgi de ovăz fierţi în lapte, piersică şi seminţe de chia.

2. Câteva ore mai târziu îi văd cum li se golește rezervorul de energie și au nevoie de o gustare sănătoasă – un fruct proaspăt ori poate câteva nuci/alune/migdale sau fructe uscate. Însoțite de o sesiune de povești și îmbrățișări. Gustările, la fel ca mesele ii învață pe copii să nu mănânce haotic, dezordonat. Nu le las mâncare la îndemână toată ziua, aşa că au învăţat deja să respecte orele de masă și profităm mereu de acest timp împreună. 

Sursa foto – sanovita.ro

3.În casa noastră prânzul se mănâncă întotdeauna la masă, fără activităţi care să ne distragă atenţia (desene, jucării, telefoane, TV). Indiferent ce aleg să le pun pe masă, consider că o importanţă deosebită o are şi atmosfera din timpul mesei. Mâncăm cu plăcere, mâncăm împreună – atunci când suntem toţi acasă, ne aşezăm împreună la masă. În ceea ce priveşte meniul, merg mereu pe preparate uşoare, săţioase, neapărat cu legume. Nici carnea nu ne lipseşte de pe masă, în cantităţi moderate şi gătită sănătos (la cuptor, la abur,  la slowcooker, fiartă, la grătar). Din punctul meu de vedere, farfuria ideală ar trebui să conţină 50% legume, 25% proteine, 20% carbohidraţi şi 5% grăsimi sănătoase.

Sursa foto – arhiva personală
Somon şi legume la cuptor.

4.Opţional, în funcţie de cât şi ce au mâncat la prânz, copiii ar trebui să mai primească o gustare în jur de ora 4. Poate tot un fruct, un iaurt cu seminţe de chia, ori câţiva biscuiţi făcuţi în casă. Nu insist niciodată să mânânce după ce mi-au dat de înţeles că nu mai vor,aşa că aceste gustări nu sunt obligatorii. Ei ştiu cel mai bine dacă le este sau nu suficient. Este corpul lor şi trebuie să înveţe să îi „citească” mesajele, iar asta îi va ajuta şi mai târziu să facă distincţie între „Mai am nevoie să mănânc” şi „Trebuie să mănânc tot”.

5.La ora cinei suntem mereu împreună. Este acel moment al zilei în care ne adunăm în jurul mesei, ne povestim ce avem pe suflet şi savurăm o masă delicioasă. De obicei apelez la paste integrale cu legume, salate (în care integrez şi proteine, oleagionoase, grăsimi sănătoase), quinoa, orez. Uneori, gătim împreună tocmai pentru a-i învăţa pe copii care sunt principiile unei alimentaţii sănătoase. Şi pentru a le arăta că mâncarea înseamnă mai mult decât combustibilul care ne face corpul să funcţioneze.

Sursa foto – sanovita.ro

Cam aşa arată mesele noastre dintr-o zi normală. Există şi excepţii, avem şi noi plăcerile noastre vinovate. Important este să le arătăm copiilor că o alimentaţie echilibrată nu înseamnă să mânânci zi de zi urmând o dietă strictă, sau nişte reguli de la care să nu te abaţi. Trebuie să îi învăţăm să-şi asculte corpul şi să îi ofere hrana de care are nevoie. Moderaţia este cheia atunci când vine vorba de alimentaţie şi nu numai. Iar aceste lucruri se învaţă încă din copilărie. 

Sursa foto – arhiva persoanal
Paste alla norma – paste cu vinete

Acest articol a fost scris pentru proba 14 din competiţia SuperBlog 2018.

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Inline
Inline